chiar dacă ar ploua în Sahara
deșertul din mine n-ar fi atins
durerea din ochii beduinilor nici
cămilele nu s-ar face delfini
au pământul nostru la apus;
totuși în fiecare crepuscul
soarele apune peste codrii tăcuți
la marginea satelor neglijate
în ochii iubiților încovrigați
pentru lupii care urlă departe
peste marile orașe de obrăznicie;
de aceea singurul sens de lumină
nu este în sensul fantasmei