îmi plac
mașinile aliniate sub platani,
ploaia de soare spărgând parbrizele până în centrul
sufletului rămas aici peste noapte,
cumva de veghe
lângă perechea de ochelari, cele trei silabe amânate, o prognoză a vremii...

îmi plac
psihologiile cubiste, fără complexe, reflectându-se curios în retrovizoare,
întregul refăcut la sugestia dimineții,
la început, din pură curiozitate,
tremurul mimicii în aroma pervazelor de mușcate și așteptare frumoasă,
uimirea ferestrei, rampă de lansare a visului

în pantofii din lac și eșarfa turquoise
exersez dansul balerinei
știu sigur
ești pe aproape,
mă urmărești

de undeva

păsările din cuvinte conectează teluricul la fotonii celești,
povestea curcubeului în mătasea pastelată a degetelor
zborul devine lege universală
niciun pământean