care patrula bucătăria unde îmi plănuiam păcatele
cu o îndârjire de nedescris
dar nu a dispărut doar roata
ci și angrenajul
mecanismele complicate ale încrederii mele în lucrurile
care duc și aduc alte lucruri la destinație
mâna care scrie
pisica
subsolul
nasturii de la cămașa de forță
ochioasa din fotografia de aseară
automobilul de tăiat iarba
totul
am rămas doar eu și un trup de femeie care tăcea
și dacă tăcea atât de grațios
am tăcut și eu
și camera
și blocul
și cartierul
iar din dragoste pentru așa tăcere incredibilă
am lăsat afară și cerul să tacă
dar senin