în veșnicii ești dată în consemne,
sub cruce-aștept pe tine să-mi fii biciul;
nu știu de timp dar lesne-mi port aici-ul,
în patria de multe doruri demne.

spre mântuirea nației cu ghiciul
merg unii, paie după foc de lemne,
ca pruncii la uitări de neam să-ndemne,
pe tricolor să deseneze kitsch-ul.

eu sunt român și tare bine-mi pare
femeie, să îmi cauți răstignirea
de ziua mea să-nviu creștin sub soare.

păcatelor să le mai uit hrănirea
și sub a vorbelor de drag ninsoare
din locu-acest să n-aflu părăsirea.