Doamne, tu ești cel din urmă gând,
mergi înaintea mea
când mă cheamă steaua cea rea
și dușmanul pândind ațintit la pământ.

Singur în noaptea exilului sunt
fără arme, fără poruncă, fără pâine.
Să mă pierd de mine însumi aș vrea,
dar mă urmează viața ca un câine.

Doamne, mergi înaintea mea
ca un înger cu sabia de lumină.
Voi sparge prin beznă cărarea grea
pas cu pas: ca un viteaz, ca un drumeț, ca un tâlhar,
după legile acestui negru hotar
de dibuiri, de încleștări, de viclenie,
până la capăt. De un cântec noaptea va fi plină.
Căile tale toate duc în lumină.