Cascada ne-a furat azi-noapte
Orașul, holda din câmpii,
Și – saci plângând de grâne coapte –
Vândut-a cârdul de copii.

Ne-a smuls cascada-n zori aproape
Spinarea, gândul l-a-necat,
La mâțe ne-a dat graiul ca pe
Un os la stele aruncat.

Ne dă-ndărăt la prânz cascada
Zarea, ținuturi trei, o sută
De mahalale și grămada
Leproșilor, orfană, mută.

Ne pune-apoi cascada-n silă
Să ne culegem goale vise,
Pieptul și fața inutilă,
Uitarea, vorbe sinucise.


Traducere Virgil Teodorescu