ești bob de vis, din altă lume-ai zice
pe crengi de frumusețe cățărată,
te lași ades de Mere cumpărată
dumnezeirea ta-n păcat să strice.

sub șoapta ta de zmei înflăcărată
mai porți iubirii mele cicatrice
trăiam în ancestrala ta matrice,
în clipa cărnii, aprig numărată.

s-au învoit la urmă Ieri cu Azi
prezentul fi aducere aminte
iar viitorul la necaz să intre
că-n amintire tot mai mult îmi scazi.

zadarnică penița mi se pare,
doar riga Timp nebunul să repare...