Am nevoie de mirajul olarului.
Am nevoie să sap într-un lemn.
Am nevoie de interiorul farului,
Din care-n nopți luminile se cern.

Vreau sa incendiez toată pășunea,
Și să simt pământul care mă îngroapă.
Desi voi pierde din asta și lumea-
Dar vă rog, țineți-mă departe de apă!

E ceva ademenitor acolo,
O umiditate compulsivă, brutală,
Care mă cheamă și mă cuprinde
Ca o rochie elegantă într-o seară de gală.