agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-01-27 | [This text should be read in romana] |
Țin minte gardurile de sârmă ruginite,
lăsate sub vântul care șuiera ușor și razele care încă nu dezvăluiau tristețea și praful stârnit de vrăbiile ce zburau brusc, întotdeauna împreună. Ochii deja miopi, de care nu știa nimeni, căutau prospețimea unor imagini care să deschidă porți nebănuite, plămânii larg deschiși cercetau mirosuri a căror intensitate să persiste ani de-a rândul. De pildă soarele din ce în ce mai jos cu trecerea zilelor, schimbarea umbrelor după care nu măsura nimeni nimic. Capătul străzii care se sfârșea pe neașteptate, promițând o curățenie amânată de oamenii mereu grăbiți. Pâinea caldă pe care o mâncam cu struguri în drum spre casă, unde voiam să ajung cât mai târziu. Acum e ca și cum tocmai m-am trezit, lucrurile au rămas aproape la fel, un pic mai mici în ochii mei obosiți, ceva mai murdare și mai învelite în plastic. Iar soarele e din ce în ce mai puternic.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy