Trei tineri porniră prin munții Carpați
Să afle comori de prin peșteri.
În ultima grotă-au rămas siderați
De-o tablă-ncrustată de meșteri.

Era una mare, cam cât două uși,
Și scrisă mărunt, cu-ngrijire,
De zid sprijinită cu-n fel de țăruși -
Lanternele-au pus-o-n mijire...

Iar scrisul acela părea o vopsea
Întinsă acum, aparentă,
De-aceea, oricare din ei când citea,
Vedea o postare recentă.

„FIȚI BINEVENIȚI !” - scria cu urare -
Aici sunt „Blestemele țării”,
Blestemele Patriei Mame... Amare!
Și-s spuse la culmea răbdării:

„În cârmuire de ghimpi și cătuși să se facă
Votarea celor cu mintea săracă!
Ei Țara-o trântiră-n nămol
Și-și merită soarta cu sufletul gol!
Usca-li-s-ar mâna și limba în gură
Celor ce-ajung în conduceri și fură!
Arde-i-ar casa și-ntreaga moșie
Celor sus-puși ce fură-n prostie:
Toți la pârnaie s-ajungă urgent,
Iar băncile lor să dea faliment!
Când, după gratii, bolnavi, plâng cu jele,
Nevestele lor pe toți să-i înșele!
Celor ce Țara o vând la străini
Să piară mâncați de lupi și de câini!
Iar cel ce se vrea dictator prin Partid,
Cum Ceașcă să piară - la zid!
La fel, toată gașca ce-și zic „democrați”,
Să fie identic, cu scârbă, tratați!
Dușmanii de-afară de vor să ne-atace,
S-ajungă în furcile dace!
Și toți criminalii slujind comuniști -
La zid cu-acești anticriști!
Iar cei ce doresc Guvern Mondial
Și lumea-o planifică-n drăcesc ritual,
Cerând să se-nchine cu tot ce-i sub cer
L-al lor dumnezeu Baphomet-Lucifer
(Există, de-o vreme, și-n țară la noi
Asemenea groaznici bezmetici eroi),
Adună-i, Tu Doamne, 'n cârd negru, nomad,
Și-i-avârle-n cascada ce curge spre iad:
În chin de durată,
Să nu moară de-odată!
Și chinul să-nceapă cu-ncetul,
Să-i usture rău ca oțetul
Și-n vreme ce focul îi arde la sânge,
S-audă Țara cum plânge,
Să simtă-arzătura adânc cum îi sapă,
Cerșind un picur de apă!
Despică-se munții Carpați de sub ei,
Să-nghită-n vârtej pe mișei,
Să strige cu toți: iertare! iertare!
Și Țara să n-aibă-ndurare!”

Așa era scris pe tabla cea lată,
Iar cei ce-au citit au răspuns: E ceva!...
Dar raza lanternei pălise deodată,
Exact când, la urmă, scria: VA URMA!


Glen Ellyn, 14 apr. 2018