în dimineți de floare tânăr este
parfumul năvălind în om pe nară
și în grădini îs frumuseți ce cară
eternitatea dulce, de poveste.

tăcerile acolo-mi te visară,
tezaur de lumină stând în veste
în aer săvârșind mirare peste
sărutul ce ți-am dat pe vorbă-aseară.

zadarnic plângi de n-ai amaruri hâde
și nu înmugurești în tine spini
o jale să îți fie-n gânduri gâde.

spre senectute dacă urci tulpini
corola-nțelepciunii îți surâde
dar viața ta abia de-o mai suspini.