Așează-ți monotonia lângă sânul meu
s-auzi cum bate iarba în altă iarbă
nicicând un fir de păr n-a fost stors de culoare
de parcă acesta ar fi neimportant
ori prea bătrân ori prea golit de substanță
arzând hâtru a gingășie anul își culege plasma
și o pune pe cântar am mai tăcut o dată
Așează-ți pudoarea deasupra ghindelor
să simți cum sunt pătrate
un cal din rumeguș atârnă de o mână
pe care nu o cunoaște suficient de bine
Întreb de plictiseală
Cine a pus laptele în capră
oul în găină
și pe mine în această viață și nu alta