sânii tăi plini de dumnezeu

îmi veneau mănușă

sărutul doar mă strângea puțin

rămas mic

dar am slăbit câteva eternităţi

să-mi poată cuprinde toată uimirea

în diminețile înghețate

de după bigbang

inima ta flacără

mi-a încălzit sufletul speriat de nemurire

iar ochii ochii tăi iubito

mi-au topit toate fricile pământești

m-am îmbrăcat mereu cu dragostea ta

speranțele îmi străluceau în piept

decorații

iar gândurile tale

mi-au fost cărări prin univers

tu nu te-ai demodat niciodată

niciun ev niciun eon

nu ți-a slăbit vreodată singularitatea

dar o singură clipită am adormit

vrăjit de Marea Iluzie

și te-am pierdut

de-atunci rătăcesc viață după viață

căutându-te