ecourile curcubeielor s-au cuibărit în mine
gânduri doruri colorate le transpun în penel
mi-am rânduit destinul după legi divine
nu am fost niciodată un spirit rebel.

am un cuib al meu pe-un ram de poezie
de unde îmi iau zborul către stele
muza varsă în mine valuri de frenezie
să înec tristețea aciuită sub piele.

clipele trec prin sânge în goana mare
îmbătrânesc și parcă mă încearcă regretul
că nu pot în lume să fac o schimbare
să fie viața dulce așa cum vrea poetul.

s-a sfârșit un an a venit altul nou
ecouri de lumină am primit cadou.