Nu doar spărturi în piept și lăncii rupte,
nici luptele pierdute prin viroage,
cum dor acele brațe slăbănoage
când nu mai vor sau nu-ndrăznesc să lupte.

Cât timp miresme inima extrage,
ce-ți pasă că o rană dedesubt e?
Când fluturi sus stindarde ne-ntrerupte,
surâzi că-n praf zac spadele oloage.

Și cioburi sunt vremelnice și plângeri
și-ngenuncheri de-o clipă lângă-abise.
Învins nu ești dacă suspini ori sângeri,

nici dac-o zi par zările închise.
În bătălii, supremele înfrângeri
sunt numai renunțările la vise.