Să mulţumim acestor zile
Şi-acestor nopţi ce ne pătrund
Cu chinul darului fecund
Şi-al răstignirilor fertile.

Să mulţumim acestor ceasuri
Pentru că ard, pentru că dor
Şi că ne cresc pe fierea lor
Cu plâns în ochi, cu vers în glasuri.

Urcă-te, trupule, şi spune
Mai trist, mai nalt că te ridici
Şi că vrei spin şi vers şi bici,
Decât să pieri în uscăciune.

Urcă-te, suflete, şi cântă
Mai trist, dar mai înalt din glod
Åži spune lumii c-ai dat rod
Din pământeana rană sfântă.