eram acolo
dar nu ne zăream încă
nu știai de unde o să apar
nu știam dacă vei veni
ne-am fi ieșit în cale
nerăbdători ca zbaterea agitată a mării
de fapt
deveniserăm noi înșine o mare de așteptări
înghițiți de propriile valuri
hrănind oceanul prea îndelungatelor absențe

eram acolo
împărtășindu-ne devastați incertitudinile
eu de-o parte tu de cealaltă a sticlei
și-ntre noi
răsuflarea mea și a ta
aburind pe ecranul monitorului
ceea ce ar fi putut fi
prima și singura noastră posibilă întâlnire

eram acolo
purtând împreună cicatricea acelorași arse dorinți spate în spate
sprijinind aceeași ceață densă și grea a clipei ce niciodată nu ne-a aparținut
dar pe care, dac-am fi avut-o
am fi împărțit-o în două
ca pe o despărțire numai a noastră
unică în felul ei
singurul posibil martor
exilată ca un proscris în propria-i nevinovăție
pregătită oricând să acopere eventualele reproșuri
cum că n-am fi avut nimic în comun

eram acolo
strivind în umeri zidurile ploii ce ni se împotrivea
îngreunându-ne pașii cu dărâmăturile ei curgânde
ne zâmbeam ademenitor din propriile iazuri proaspăt formate
eram ploaia
ce intr-un fel ciudat ne unea
spălându-ne totodată neîmplinirile

eram acolo
îmbrățișându-ne unul celuilalt neprezența
mușcând febrili din fumul ceruit și inert al iertării
întrebându-ne cum de am ajuns să ne rănim
negreșindu-ne cu nimic
ne-am fi lăsat totuși încătușați
preț de o întoarcere nouă

dorul
țâșnit ca o nălucă din adâncuri
se lăsase strivit între aripile iubirii noastre amăgind-o
ademenind-o către golul din noi
lipsind-o de sentimentele ce ne legau aproape inexistent

rămasă singură ca o amintire vie
a ceea ce am fi putut deveni
se încăpățâna să ne apropie
tânjind după noi
cu mâna la frunte și pleoapele strânse
săpându-și privirea în ochiul umbros al depărtării
ce se căsca tot mai adâncă

plecaserăm de-acolo
apropiindu-ne fiecare de celălalt capăt al însingurării
auzind-o din ce în ce mai stins
purtând conversația pe care am fi putut-o avea
măcar acum în loc de bun rămas

- dacă ți-ai fi întors privirea
mi-aș fi întors inima

- m-aÈ™ fi adunat din tine cioburi
numai să te las întreagă