suntem singuri
atât de singuri încât avem impresia că de undeva
va veni cineva să ne țină de urât
minutele trec pentru că ăsta e rostul lor
așteptăm deși nimeni nu ne-a spus că va veni
avem promisiuni de iubire
deși fiecare se pierde în amăgirea sa
se face o nouă zi plăpândă
știrile curg într-o baltă de sânge
mulți poeți își imaginează la lumina unei amintiri
că destupă lumea
de fapt sirena acestei trăiri ne trezește din morți