agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-01 | [This text should be read in romana] |
îmi zici că nimic nu se schimbă
timpul se mișcă în bucle, iar spiritul alege calea măruntă între un hău și colțuri de munte în timp ce-mi atingi venele cu vârful degetelor ca pe un desen captivant te privesc cum te îndepărtezi fantastică e lumea asta făcută din mâine și-mi zici că cel mai important lucru este nimic dar, drept să spun, aceasta nu face sens când toate cele ce trec lasă urme mi-am ales umbrele de lucruri și le-am ordonat după mărime mai întâi secundele când simți ce-ar trebui, dar nu te decizi sau poate nici măcar nu (mai) știi (ca un Alzheimer precoce) apoi orele în care atingi soarele cu vântul prins de părul un pic murdar de nori sau parcul în care zilele cresc din bucăți, conversații, depărtări de ape, șoapte cu rădăcini de pământ și tăceri cu glasuri de păsări dar n-am găsit nimic între toate, doar fragmente împrăștiate ca o hartă și îmi închipui că viitorul este asta, spațiul dintre toată a lumii nedeslușire învălmășită, aproape forțată și strigătul care desparte dar tu îmi atingi mâinile cu vârful degetelor și în această foame de lucruri mărunte îmi ții mâinile împreunate sub ochii slobozi și ploaia ce cade pe toate
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy