Patronul asfaltat și ideal
scoate troile din cal.

Raiul tău de tinichea
murdărise steaua mea.

Se zbătea într-un păhui
dimineața nimănui.

Prin pociumbi și prin stobori –
cobori, drumule, cobori.

Noaptea vine alt cal mort
să se uite-n pașaport.

Ciocârlia îmi trimite
într-un cântec, stalactite.

Și râmă ca vierii-n fântâni
ochii ierbii, acuma bătrâni.