se scutură iar trandafirii
în dimineți lipsite de noroc
se-așterne vălul amintirii
peste cenușa arsului foc

ofrande pe altarul toamnei
petalele ning sângeriu
se cerne nisipul clepsidrei
risipind anii în târziu

m-apasă toamna care vine
și-apusul ce se-aprinde-n zare
aș vrea să treci uitând de mine
să nu grăbești a mea plecare