Nefericirea vine din lucruri simple
e chiar după colț,
mai ceva ca o mașină cu geamuri fumurii
cu canapele late unde ai fi vrut să te arunci
ca să te ferești de orice lucru posibil nostalgic

îți aduce aminte de un bărbat dispărut,
care ți-a scris versuri tandre pe o bucată de hârtie,
desenând de fapt cu degetul pe ce ar fi putut fi
dar această gheară cu veleitățile unei dame de companie
te îmbie,
te îmbie,

te abandonezi așa cum nimeni nu te-a abandonat ca măcar să știi
ce-i Abandonul?