Ochii tăi se scaldă-n cer…


Ochii tăi se scaldă în cer,
Albastru în suflet se scufundă,
Sclipind în aripă de înger,
În infinit să se ascundă.

Când plângi cu rouă printre aștri,
Pe boltă se aprind noi stele,
Pierdute în ochi cei albaștri
Și cu suspine ascunse în ele.

Străluce’luna de-o privești
Când oglindește al tău suflet,
Atât de minunată ești
Și-o eclipsezi doar cu un zâmbet.

În a ta privire stă seninul
Și azurul mărilor astrale,
Lăcaș de stele în sublimul,
Iubirii tale ancestrale.

Liviu-16.01.2023