M-aş reîmbolnăvi de-a ta iubire
De nu ar fi de zare grele piedici
Din depărtare-n amintire-mi predici
O dâră de amor înalt, să mire.

M-ar revedea cei de sub Frunză medici
Avându-te întreagă în privire
Păcatul lin să fie în ivire
De-atingerea-mi cu pielea să te-mpiedici.

E dorul mult şi doare în odaie
Hrănind memorii, de tăceri tumult,
Singurătatea-n lene se-nvăpaie.

Visarea naÅŸte un parfum ocult
Ce-n nara clipei de-unu ego grai e,
Povaţa veşniciilor ascult.