zorii n-au răsărit peste sat,
au promis
să ne-aștepte-n grădini unde muzele se plimbă, mocnesc
anul imprejur,

muzele nu sunt ca poeții,
soarele
când arde razele-n ape legănate de vânt,
dar nici ca Dumnezeu care tot o metaforă
este,

zorii sunt zori, încă n-au răsărit peste sat,
în schimb
au jurat muzelor cărbune extras din inimi de poeți,
foc din steaua nopții,