Am văzut aseară un pisic îmbâcsit,
Purta blană albă și era plictisit.
S-a uitat la mine și a zis: Eu sunt marxist.
M-am uitat în pământ și am zis: Eu exist.

Am stat stană privind în spațiu
Vedeam pe el, prin el, cu el, pe stradă tot pustiu.
Era o melodie pe fundal, de-o auzea și el, nu știu,
Respirație, vânt, greieri, permanent acolo aș vrea să fiu.

Se vedeau urmele de praf de pe haina lui
Sau cel puțin așa mi-a părut din vorbele materialistului,
Am vrut să plec grăbit și i-am motivat prin lipsa timpului,
Acasă, verificând oglinda am observat, chiar era murdară haina tipului.