am nevoie de singurătate
să-mi înfulec gândurile
să le diger
alerg spre mâine
printre momente
printre morminte
în care mi-am îngropat
zile și nopți
licoarea cu gust de viață
îmi rămâne pe limbă
ca o aromă de măr
mărul
eroarea primordială
fatală letală
eu pot înghiți multe de
la viață
le servesc ca atare
nu pot străpunge
învelișul
să trec dincolo de
mine
îmi caut glasul
răstignit pe crucea
cuvintelor.