sunt dimineți când simt greutatea
nopții între umeri
umiditatea ei letargică
lumina e-o absență nesfârșită în care
gândurile-mi zboară ca liliecii în zig-zag

sunt dimineți când simt că mă destram
ca un fum alb și subțire pierdut în deșert
semnul acela firav care amintește
că există undeva în univers o viață rătăcită

am fost învinsă
sau poate era timpul să fiu singură