Aud o melodie pe strune de vioară,

Sufletu-mi adie doru-n fapt de seară…

De-aș fi lăutarul, tu vioara mea,

Doru-aș potoli cu făptura ta.

Cântă dor duios, cântă-mi un tango,

Fă-mi din suflet liră și în gama Do,

Fii-mi o Crăciuniță cu sfioasă strună,

Eu să-ți fiu arcuș... Zâna mea cea bună!

Voi veni la tine-n noaptea de Crăciun

Să-ți ascult vioara, să-ți fiu Moșul Bun…

Pe refren să torci unduiri sublime,

Să îmi mângăi chipul cu suave rime;

Barba albă-ninsă de ierni vechi și grele,

Tu cuprinsă toată de trăiri rebele,

Fructul interzis haide să-l mușcăm...

Ceasul nostalgiei să îl consumăm!

Emilian Oniciuc-revizuit: 21.12.2023