Din ou de geruri dracul iernii iese
Intrând în sânge, piatră să îl facă
La gura sobei scot poveşti din teacă
Să le înfig în miezuri pe-nţelese.

Şi hibernal e taina să mai tacă
A întrebării gheaţă demon ţese
Mirări de diamant nu sunt prea dese
Pe gând izvor ca-n vipie tot seacă.

De frig solide-s umbrele pe-afară
A înlemnit şi zborul de strigoi
Ridic o rugă-n fumuri de ţigară.

În perne ne-nvelim cu amândoi
Femeie, îngerii infern strigară
Poveri de-amor tu duci pe umeri goi.