E noapte și atâta liniște în jur
C-aud atomii cum se ceartă,
Luna e plină, pun scara să o fur
Ca să-nnegresc a galaxiei hartă.

O iau cu greu și o ascund ușor
În ochii tăi puri ca un lac de munte,
Îți e ieșit din giulgiu un picior,
Eu ți-l sărut și urc spre puncte puncte.

Și-atunci mi te deschizi ca o idee
Dar ochii îi închizi, e vreme de păcat,
Te fac de două ori la rând femeie,
Nu-mi pot opri un plâns, tu un oftat.

E noaptea ultimă în care ne iubim,
De mâine ne întoarcem pe pământ,
E timpul să-nvățăm iar să trăim,
Când ne-o fi dor, intrăm iar în mormânt.