agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-04-25 | [This text should be read in romana] | iarbă aruncată în sus cu verdele la timpul prezent scheletul de fier păzește intrarea blocului precum un paznic ce-și rotunjește mustața la ultimul fum de țigară din cenușă renăscut blocul vechi își schimbă straiul cu polistiren expandat pentru nopți insomniace ca într-un joc de copii se va închide copilăria în nisip blocul ascunde trăsături umane între ziduri tencuite cu palmele ude de ființe coborâte dintr-un alt univers, sunt salahorii speranței, șenile albastre strâng în brațe pereții să nu răsufle timpul, la fiecare etaj liniștea este spartă, forfecată cu migală în culori vesele ucenicii duc cu ei zâmbetul sacrificat, cutiile poștale părăsite de noroc au plecat să-și facă toaleta în grădina publică este plină de moloz cărarea ruginită în frunzele toamnei blocul nu se predă, nu plânge în chingi de schelă strâns ca un uriaș vegheat de vulturi rezistă, maleabil, sociabil cu glezne de beton armat și cărămidă asemeni unor perechi de urechi ascultă cuvinte răvășite în ploaie, aici straturi de viață miros a parafină și conservanți, domnișoara de la etajul doi primește săruturi pe rețetă, la prânz avortează cerul, seara pregătește așternuturi noi pentru o noapte de dragoste în camera mea întunericul înlocuiește lumina unui zâmbet cu lacrimile uscate ale vremii zugrăvită pe verticală, seara veioza adună respirația gândurilor forțate să trăiască ca o grădină rămasă în zăpada timpurie, vecinul meu de apartament crește lupi, duminica îi scoate în ogradă, se aud zgomote ca într-o pădure sfâșiată de fulgere, cerul se aruncă pe brânci, de la geam văd pașii templierilor pe ziduri călărind umbra, umblă cu capul desculț să adauge tăcerea soarelui, calcă pe raze ca într-o sală de bal cu candelabre ce varsă lumina domol pe epoleții lor de argint, le dă putere să urce în istorii sărăcia nu au leac pentru ea, povestea lor de iubire este scrisă de un Dumnezeu aspru, pe acoperișul devenit trambulină poeții sinucigași plătesc în avans cu versuri dintr-un alt veac, saltul în gol.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy