Adio...
Parcă l-ai lua la plimbare
Pe Dumnezeu
Sau l-ai invita
La o cafea
Mono-
Sau
Bilunară
Ne vedem acolo
Iubitule
Cred că El preferă
Cafeaua lungă
Doar duminica se odihnește
Așa...ca și tine
Ne vom zâmbi
Așa-i?
Acele surâsuri
Născute
Sub privirea celuilalt
Ne vom depăna
În tăceri
Toată acea dragoste
Cu parfum de iasomie
Ce va renaște
În fiece primăvară
Până dincolo
De orice despărțire...
Noi nu ne spunem
Adio...
Nici pe curând
Noi suntem
Acele telomere
Mutante
Care refuză să se desprindă
Reinventând
Nemurirea
Cu primul sărut
Din ultimul vis...
De după noi...