e toamnă, păsări negre-n respirare
iar tu mă ştii al vinului ce vine
fiinţa mea lichidă-atunci devine
şi mi se face plumb păşirii rare.

veni-voi beat ca de sicriu la tine,
ca un gândac pe multele picioare...
e unde când şi locuire oare
ÅŸi ce la naiba-mi stai tu pe retine...?!

mă va-mpuşca în zboruri dulcea zeamă
mai bine fă-mi tu rost să-mi dai papuci
şi să-i încalţ m-ajută, draci mă cheamă.

voi fi demonic, pleacă, drum s-apuci!
scrisori trimite-mi, înrolat în cramă,
spărgând de zidul nebuniei nuci.