agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-10-04 | [This text should be read in romana] |
suntem biodegradabili
două cămăși din lână ce se deșiră încet ni se opresc inimile în camerele de izolare ne atingem torsurile de pereți apoi le izbim să se spargă suntem împreună dar separați sângele nostru trece dincolo de pereți suntem invers ne descompunem zi de zi o durere moale în oase ne amintește că suntem vii ne ascundem temerile ne înfășurăm în cămășile de lână până ce ajung să ne țină de cald înghițim pastilele mici și rotunde ochii ni se fac mai strălucitori noaptea suntem și mai aproape unul de altul. corpurile și inimile se zbat intr-o cusca de tabla zincata aruncata in mare ca pentru niste rechini așa simțim. asa funcționăm. asa supravietuim. apoi desiram zidurile. sulurile de lănă. camasile. piepturile. lasam inimile la vedere. avem o rana narcisica de cand am fost mici mamele noastre veneau din cand in cand sa vada ce mai facem in camerele mici pline jucarii si scrijelituri pe pereti ne dadeau pastile atunci cand eram tristi cand eram suparati cand mergeam la culcare aveau flanele de lana gri sa poata munci pe vreme ploiasa si vant ne aduceau mancarea o lasau langa pat pe noptiera toata noaptea stateam foarte aproape unul de altul asteptam sa vina cineva sa ne mangaie uneori venea, alteori nu. dimineata ne trezeam si mancam mancarea rece cu mici oftaturi ca si cum am fi plans mult eram si atunci biodegradabili eram si atunci o materie persisabila eram si atunci izolati eram si atunci impreuna dar SEPARATI. eram si atunci niste copii speriati. cand incercam sa evadam din cusca rana cauzata de abandon incepea sa doara. ne izbeam de pereti un timp. apoi taceam. si mama tacea. in rest ne jucam cu jucariile cele mai scumpe. si cand nu mai puteam scrijeleam peretii cu unghiile ca si cum am fi avut cutite mari in maini. trauma noastra incepea sa vorbeasca, dar era liniste, atat de liniste.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy