îmi unesc mâinile în rugăciune
lumina plânge aerul dansează
dar iubitul meu nu se mai întoarce

închid ușile feței să nu se spună mai târziu
că acea femeie îndrăgostită am fost eu
iar nopțile să dea și ele vina pe mine

nu știu unde s-a dus bucuria aceea
născătoare de îngeri
când distanța mă vedea prin ochii tăi
și golul mă numea cu gura ta

au început ploile totul înflorește iar
și vremea și tâmplele și inima