O carte la picioarele ochilor tăi… în câteva pagini
buzele cuvintelor mele râd printre lăcrimioare,
fructele atâtor anotimpuri încoronate cu spini
se coc pe cactușii crucii învinse doar de ninsoare.

Știai că există un soi de magie în fiecare silabă?
Depinde de inima paginii dacă-i neagră ori albă.

Citește și spațiile dintre litere dacă vrei să înțelegi.
Este foarte probabil să fi spus prea mult ori nimic.
Dac-ai putea lumescul banal de excepțional să alegi
l-ai rupe precum un bob defect de-al soarelui spic?

Zborul începe cu zbateri de umeri neinițiate-n plutire
înlănțuite-ntr-un sacrificiu ce-adeseori pare nefiresc.
Dincolo de ultima pagină, planarea nu va fi amintire,
acolo versuri latente plăsmuiesc un licurici îngeresc.

9 aprilie 2003

Din volumul "Geometrii singulare", sept. 2003, editura Pro Transilvania, București