Decembrie,
luna cu ochi de zăpadă,

cu trupul- fuioare de lână,
cu brațele-
crengi de brad ce-i atârnă,
stând pe poteci de munte să vadă,
Anul nou apărând
peste creste de munți,
venind bucuros
alergând către noi.

Decembrie,
luna cu ochi de zăpadă,

Crăciunul aduce,
cu steaua cea sfântă,
parfum de poveste.
cuminți ne-așezăm
în a timpului tindă
din vârfuri de buze șoptim:
vrem colindă!