tac pe umărul nopții mâna
netrezită tresare când dorm
reciproc trece timpul îmi pare
c-am rămas dator cu un somn

îmi e dor de cuibarul dintâi
mai înaltă de tâmple e apa
peste pas pașii noi mi s-au scris
în atâtea drumuri degeaba

gălbenuș în delir: te visez
limpezi ochi adâncimi împreună
inimi bat sau lunatece scoici
mâna trează în versuri adună