în lumina zorilor e atîta mister încît și țînțarii
zboară curioși admirînd-o ca în jurul felinarelor
(și totuși țînțarii sunt cele mai afurisite și curioase insecte)
cînd închizi ochii lumina se stinge și cînd
îi deschizi respectiv se aprinde cînd observi femeia
singuratică în stradă o inviți la o cafea iar ea merge
cu tine direct în pat cînd îi citești ceva de brumaru
ea se crăcănează și în pizda ei înfloresc crinii
cînd îi oferi să tragă din țigară ea se bălăcește în
propriul suc cînd o tai în bucățele cu ferestrăul ea îți
spune că te iubește cînd o dezbraci ca să-i dezvălui
Marea Taină observi cum țînțarii se holbează la tine prin
fereastră și nu se mai pot opri de rîs