nu există pauze de respirat
m-au găsit zidurile
să le urc în pas lipicios de melc
vreau o sticlă cu apă de ploaie
să închid
semaforul străzii care atârnă de cer
o puzderie de cutii deschise
cad peste oameni
și-i cuprind în dimensiuni de-o zi
cât o viață