jurnalul unui nebun
l-am găsit într-un tren personal
pe o banchetă maro
dar nu contează culoarea

oră nepotrivită pentru scenarii

mintea orchestră patologică
corpul specializat în receptori tactili
în final milioane de reacții chimice
comprimate într-un singur gest

am să-l deschid

prima pagină are un zgomot ciudat
dar mă opresc din tremur
profeții pe toate străzile
unele la indigo, altele date prin sânge

manifeste pentru evadare

am coborât la prima stație
cineva strigă la geam
mulțumesc pentru mâncare
eu mă pierd

dar nu contează culoarea