E târziu. Bagajele-mi sunt făcute,
dați-mi voie să mă retrag ;
o aspirație de toamnă mă cheamă spre Larg …

Nu clevetiți ! Totul e scris cu limbă de moarte,
fiecare poezie – un testament
uneori reflexiv, alteori virulent – ,
depinde de felul în care m-ați executat
de fiecare dată.



(volumul "Tifla" - 2004)