știi

mie mi se pare că stau
că pământul se învârtește inutil cu tot cu noi
că o mie șaișpe poeți insomniaci
încearcă marea cu arătătorul
iar marea le aruncă arătătorul ridicat
înapoi
în ciudă

mi se pare că mai avem
câteva etaje de urcat
câteva beri de băut
până când o să fim
perfect marketabili în blue
compatibili astrologic
cartografiabili
demni de adus în cer
ca apoi să revenim
în perseide

știi

mie mi se pare că dorm
că toată poiata asta de clowni și mirese
doarme odată cu noi
că asteaptă dimineața nunților
doar ca să își numere banii
să plătească restaurantul și muzica

mi se pare că ei
sunt niște umbrele
păzindu-și trotuarele uscate
volumele lui nichita
și mijlocul drumului