AH, Ce crudă-i realitatea,
AH, Și ce blestem ciudat,
AH, Să vezi, tu, că dreptatea,
Te-a lasat și a plecat!
Cred că vina e a noastră...
Numai noi suntem in stare...
Căci o floare pusă-n glastră,
Neudată, ...sigur moare...
Lupți cu setea de putere,
Setea lor, nu setea ta...
Transformată în durere,
De la ...ei..., pe pielea ta!!!!!!!!!