Pe străzi trec oameni
Cu inimi mari, ca niște catedrale,
Ori poate săli de bal ...

Gândurile toate, planând în rotocoale
Cad zgribulite pe trotuar.

Cu pașii largi, grăbiți spre stele
Trec printre ele în acord total.

Clipe cu dinți mărunți și ascuțiți
Pândesc în cerc gleznele mele,
Ca să le tragă înspre infinit:

Azi port joben prin piața mare
E știrb și mult prea prăfuit.