frunze
ca niște fluturi ruginiți cad
măsurând resemnarea.
se-ntoarce noiembrie îndată trebuie să mă nasc
în altă lume
unde lebedele cântă de dragoste
și moarte

sufletul mi-e captiv
încă
într-o viață nici trăită nici sugrumată
când ne-am cunoscut spuneai că totul va fi bine


ți-am amintit de dimineață că plec
tac. în ochiul stâng îmi adoarme o lebădă