Pentru a nu-știu câta oară
Îmi doresc să mă înec
În lumina ochilor tăi.
Să cobor adânc
Până dincolo de rădăcina izvoarelor
Și cu lutul meu
Să-ți astup semințele lacrimilor.
Dar î-mi este frică
Că î-ți vei închide pleoapele
Și mă vei lăsa să orbecăi
Prin catacombele sufletului tău.
Drept pentru care mă întreb
De unde î-ți izvorăște lumina?