ne bălăngănim picioarele în lateral
călare pe linia orizontului
într-o parte de viața într-o parte e visul
„să alunecăm sau să ne aruncăm?”
timpul s-a transformat în punct strălucitor
deasupra noastră
îl trag pe nară mă umflu tu înțepi cauciucul și râzi bezmetic
mă lovești din joacă
mă verifici
„cât de tare ești femeie?”
mă înclin și dau cu capul în punct
tic-tac încep să curgă secundele ca dintr-o pâlnie în gura mea deschisă a urlet

pe linia orizontului dumnezeu râde