Să mai rămâi la masă
În fața unui suc,
Să mergi apoi acasă
În cuibul tău de cuc,
Să fie-același drumul
Și-aceeași înserarea,
Să te-nfioare fumul
Și să te cheme marea,
Să vină iarăși mâine
Cum vine de-obicei,
Cu colțul lui de pâine,
Cu dor de vorba ei.